Vaccinarea multor copii a fost dată peste cap. Asta pentru că în ultimele luni, situațiile în care spitalele și medicii de familie nu au avut la dispoziție vaccinurile pentru imunizarea copiilor au fost din ce în ce mai frecvente. Care sunt variantele de luat în calcul atunci când copiii nu sunt vaccinați la timp și după ce reguli se face așa-numită recuperare la vaccinare, explică dr. Ana Culcer, medic primar pediatru și doctor în științe medicale

Din păcate, în ultimul an, au fost deficiențe majore în aprovizionarea cu vaccinuri prin programul național de imunizari. În toată țara medicii de familie nu au avut destule vaccinuri și nici spitalele. În consecință, nu s-a putut respecta schema națională de vaccinare.

Mai exact, conform Ministerului Sănătații, din cele cinci vaccinuri obligatorii cu care trebuie imunizați copiii, numai în cazul vaccinului împotriva tuberculozei au existat doze suficiente.

 

Ce variante au părinții care doresc totuși ca micuții lor să fie la zi cu imunizarile?

„Unii părinți pot să-și aducă vaccinurile din străinătate pe cont propriu dar trebuie avut grijă la condițiile de transport deoarece vaccinurile trebuie păstrate la frigider. Părinții care nu își permit vaccinurile din străînătate nu pot decât aștepta reluarea programului național de vaccinare și evitarea contactului cu copiii bolnavi precum și zonele aglomerate precum mall-urile”, recomandă medicul primar pediatru Ana Culcer.

 

Așadar, cum procedăm mai exact dacă nu am vaccinat copilul la timp din lipsa vaccinurilor?

Răspunsul este unul individualizat și depinde de intervalul dintre doze. „Primul vaccin se face în maternitate. Acum înțeleg că nu se mai face în maternitate cel de hepatită B, cu excepția copiilor proveniți din mame purtătoare de virus hepatitis B. Aceștia sunt grupa de risc major și se vaccineaza în spital. Dacă se sare vaccinul de 2 luni sau 4 luni și se întârzie cu vaccinul mai mult de 3-4 luni decât era programat atunci trebuie reluat programul de vaccinari. Deci, dacă ați făcut vaccinul de 2 luni și cel de 4 luni îl găsiți abia când copilul are 7 sau 8 luni atunci trebuie refăcut și cel de 2 luni”, mai explică dr. Ana Culer. Dacă nu s-a găsit niciun vaccin la termen atunci începeți vaccinarea când se găsește vaccinul cu pauzele între ele recomandate în schema națională. Toate procedura trebuie făcută sub îndrumarea medicului de familie sau a medicului pediatru care urmărește copilul.

 

La începutul anului 2017, situația aprovizonării cu vaccinuri, conform Ministerului Sănătății, era următoarea:

1. Vaccinul BCG este utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii nou născuților de tuberculoză, în special a formelor grave de meningită și encefalită în cazul în care aceștia vin în contact cu persoane bolnave sau purtătoare de bacil Koch.

Stoc de 350.000 doze la nivel național/stoc suficient.

MS va demara procedurile de achiziție pentru anul 2017 după alocarea bugetului.

2. Vaccinul hepatitic B pediatric este utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii copiilor de hepatită B.

Stoc de 22.300 doze la nivel național. În prezent nu există nicio disponibilitate a producătorilor de a livra alte doze din acest vaccin către România.

MS a început demersurile pentru a identifica posibile stocuri în alte state UE. În luna decembrie 2016 a fost aprobată o schemă de vaccinare alternativă pentru asigurarea protecției copiilor născuți din mame cu hepatită B. Medicul de familie va administra vaccin hexavalent acestor mame de la vârsta sarcinii de șase săptămâni.

3. Vaccinul HEXAVALENT diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPa – VPI – HiB – HB) este utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii prin difterie, tetanos, tușe convulsivă, poliomielită, hepatită de tip B și infecția cu Haemophilus B pentru copiii cu vârsta de 2, 4 și 11 luni.

MS a finalizat în luna decembrie licitația de achiziție a acestui vaccin ceea ce a făcut că semnarea acordurilor cadru cu furnizorii să fie în prezent în curs. Contractul pe anul 2017 se va putea încheia numai după aprobarea bugetului.

4. Vaccinul rujeolic-rubeolic- oreion (ROR) este utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii cu rujeolă, oreion și rubeolă atât în cazul vaccinării de rutină a copiilor cu vârsta de 12 luni, cât și în cazul vaccinării copiilor cu vârsta de 5 ani și 7 ani astfel încât să se asigure vaccinarea tuturor cohortelor eligibile la vaccinare.

Stoc de 200.000 doze la nivel național. În județele unde produsul este în curs de consumare se vor realiza redistribuiri.

5. Vaccinul diftero-tetanopertussis acelular, poliomielitic inactivat (DTPa – VPI) este utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii prin difterie, tetanos, tușe convulsivă și poliomielita pentru copiii cu vârsta de 6 ani. Stocurile sunt epuizate din cauza faptului că în 2016 nu a fost achiziționat.

Dr. Ana Culcer

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde vei găsi și alte informații la fel de utile despre creșterea copilului.

Autor

Scrie un comentariu