Alimentația mamei în timpul alăptării nu trebuie să fie excesivă, așa cum asta nu ar trebui să se întâmple nici în timpul sarcinii. Asta pentru că graviditatea şi lăuzia sunt stări fiziologice şi nu stări de boală şi trebuie considerate ca atare. Există încă mitul că orice gravidă sau mamă care alăptează trebuie să mănânce mult şi să se îngraşe pentru că mănâncă pentru doi. Acest lucru este fals: dacă se îngraşă foarte mult, gravida poate avea probleme cu menţinerea sarcinii. De asemenea, poate risca să dezvolte un diabet gestaţional care necesită regim şi tratamente speciale. Excesul de sare poate duce la dezvoltarea hipertensiunii de sarcină, cu întârzierea dezvoltării fătului, naştere prematură şi multe alte suferinţe ale copilului.

Interzis si permis

În timpul sarcinii, este bine ca gravida să aibă un regim complex care să includă toate proteinele, lipidele şi glucidele şi să excludă alcoolul, tutunul, cacaoa, băuturile acidulate sau alimentele despre care viitoarea mamă ştie că îi fac rău sau o balonează.

În funcţie de starea de nutriţie, în perioada sarcinii o femeie nu trebuie să se îngraşe mai mult de 12-15 kg. Gravidele au nevoie zilnic de 300 de calorii în plus faţă de o femeie neînsărcinată. Este bine să mănânce puţin şi des pentru a nu avea stări de disconfort.
Alimentaţia gravidei trebuie să conţină proteine animale şi vegetale, din cereale, brânză, ouă, lapte, cereale; grăsimi animale şi vegetale – unt, lapte gras, smântână, ulei vegetal; glucide – dulciuri, de preferat de casă şi mai puţin dulciuri concentrate –, pâine, cereale, miere; vitamine şi minerale din apă, fructe şi legume verzi.

„Gravidele au nevoie de asemenea de alimente bogate in calciu, magneziu etc pentru formarea scheletului viitorului copil si pentru a evita declacifierile scheletului matern si a dentitiei”, afirmă medicul pediatru Ana Culcer, doctor in stiinte medicale.

De la fier la acid folic  

Rezervele de fier ale nou-născutului se formează în ultimele două luni de sarcină. O alimentaţie bogată în carne de vită, dar şi de pasăre, gălbenuş de ou, ficat, frunze verzi de salată, spanac, urzici va face să se nască un copil care să nu fie anemic, mai ales dacă este născut la termen.
Vitamina C şi cele din grupul B preluate din hrană vor face ca mama să aducă pe lume un copil sănătos, cu un sistem nervos bine dezvoltat. În schimb, lipsa acidului folic (B9) în primele 12 săptămâni de sarcină poate duce la naşterea unui copil cu malformaţii de tub neural, adică de sistem nervos central (creier şi măduvă) – hidrocefalie, mielomeningocel –, adesea copilul fiind irecuperabil. Dacă o mamă a avut un copil cu o astfel de malformaţie, la sfatul medicului ea trebuie să primească acid folic înainte de următoarea sarcină şi în primul trimestru.

Administrarea de acid folic dupa primul trimestru, cand organele fatului s-au format, nu mai are niciun efect in prevenirea malformatiilor mai sus mentionate.

Pe perioada alăptării, mama trebuie să aibă o alimentaţie normală, fără toxine. Se vor exclude alimentele la care mama poate fi alergică (lactate, alune, peste, fructe de mare, căpşuni etc.) sau care-i dau mamei tulburări digestive. Să nu uităm că tulburările digestive ale mamei care alăptează influenţează negativ copilul, care va avea colici abdominale, cu suferinţă şi agitaţie.

Sugarul alăptat are nevoie în plus de vitamina D şi fier, altfel laptele matern îi asigură toate necesităţile până la vârsta de 6 luni, inclusiv necesarul de vitamina A si C.

Cea mai bună cură de slabire pentru mamă este alăptarea exclusivă timp de 6 luni, cu conditia sa nu manance pentru doi.

Dr. Ana Culcer

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde vei găsi și alte informații la fel de utile despre creșterea copilului.

Autor

Scrie un comentariu